jurnaldevrabiuta

Oare voi mai manca vreodata … normal?

Derulează în jos la conținut


Acum cateva zile am citit aceasta intrebare adresata de o persoana care doreste sa slabeasca si, evident, urmeaza si un plan alimentar conform scopului pe care il are.

Desi am trecut peste aceasta intrebare, ea inca ma obsedeaza si nu pentru ca ar fi o intrebare gresita, ci pentru ca si eu am gandit-o de multe ori pana intr-un moment, cand fara sa-mi dau seama, normalitatea alimentara a inceput sa capete alte forme pentru mine. Si nu va ganditi ca nu aveam si eu anumite pofte, ba dimpotriva, parca erau din ce in ce mai dese in momentul in care am scapat de surplusul de kilograme. Si la fel sa nu va ganditi ca aceasta normalitate alimentara a fost impusa si ca am avut o ambitie sora cu psihoza cand venea vorba de infranatul poftelor. Nici vorba. Dupa o perioada lunga de mancat dietetic, usor, preparate simple, o pofta satisfacuta m-a costat cate o indigestie. De fiecare data! Atunci am inteles ca mancatul dietetic, usor si preparat cat mai simplu inseamna de fapt mancarea normala. Ciorbele cu cartofi, drese cu smantana si oua, mancarurile grase, cu sosuri si rantasuri, painea consumata la fiecare masa, deserturile, felul unu si felul doi, toate astea nu inseamna normal. Toate astea inseamna exces. Mancate ocazional nu reprezinta un pericol, insa consumate zilnic si tratate ca fiind o alimentatie normal inseamna probleme digestive si kilograme in plus.

Asadar, „vom mai manca vreodata normal?”

Depinde de scopul pe care l-am avut initial. Daca am vrut doar sa scapam de kilogramele in plus doar pentru se apropia vreo nunta, botez sau alta cumetrie, ori vreun concediu pe la mare, atunci DA, vom mai manca normal. Si pe langa asta vom adauga si kilogramele pierdute, pentru ca scopul a fost unul de scurta durata.

In schimb, daca ne-am propus sa schimbam stilul de viata si implicit silueta pentru totdeauna, atunci NU, nu vom mai manca „normal’’. Pentru ca fix acest mancat normal ne-a adus in punctul in care sa tinem o dieta, in punctul in care am simtit foame, pofta, durere, nervi si frustrare. Si da, doamnelor, toate aceste stari exista. Toate aceste stari reprezinta un sevraj alimentar care nu dureaza o vesnicie. Daca avem puterea si intelepciunea de a il depasi fara sa clacam si sa ne inchidem in camara cu bunatati, restul va merge ca pe roate si va decurge natural.

Nu voi spune ca e floare la ureche, mai ales dupa o viata in care am stiut ca mancatul normal inseamna doua feluri principale la o masa plus un desert. Dupa o copilarie in care ni se spunea ca painea tine de foame si ca daca nu vom manca tot din farfurie nu vom primi desertul mult asteptat. Dupa o educatie alimentara ca ne invata ca ciorba trebuie sa aiba carne, cartofi, ulei mult ca sa fie gustoasa, si paste fainoase; chiftelele se amesteca cu miez de paine si musai se prajesc; snitelele sunt preferatele copiilor, mai ales daca au langa si niste cartfi prajiti; paine se mananca cu absolut orice ca sa ne tina de foame. Absolut totul este gresit si daca veti dori sa-mi spuneti ca totusi mamele sau bunicile noastre mancau asa si erau suple va voi spune ca ele aveau in primul rand o viata activa, iar alimentele aveau alta calitate. Mamele si bunicile noastre, dupa o masa de genul maturau o casa intreaga, spalau cateva cosuri cu haine la mana, le puneau la uscat si mai alergau si dupa noi, copiii sau nepotii. In zilele noastre dupa o astfel de masa, dam drumul la masina de spalat si selectam si programul de uscare, apoi ne asezam comod in canapea si cautam eventual un program minune de slabit. Poate suna dur sau aduce a repros, insa este departe de mine gandul asta. Pentru ca in primul rand am vorbind prin prisma mea si am enumerat majoritatea greselilor mele, greseli in care stiu ca va regasiti si voi. Pentru ca daca ele nu existau, nici eu nu scriam aceste randuri si nici voi nu le citeati, pentru ca eram slabe, cu un metabolism rapid si o disciplina alimentara ireprosabila.

Concluzia nu este ca nu vom mai manca normal, ci concluzia este ca acea mancare care ne-a adus kilogramele in plus nu este normala. Ceea ce mancam acum: un broccoli, o salata verde, un ton, stiti voi toate chestiile pe care le consumam acum si ne gandim la o tocanita…ei bine asta este mancarea normala. Asa ar trebui sa gatim de acum inainte si nu doar pentru noi, ci pentru intreaga familie.

De ce spun asta? Luand exemplul fiecareia dintre noi care suntem trecute de 30 de ani, luand exemplul membrilor familiei care au avut o alimentatie „traditionala”, cati dintre noi avem acum probleme de sanatate? Majoritatea ne plangem de dureri de stomac. In timp, alimentatia gresita si haotica duce la gastrite, esofagite de reflux, disfunctii ale veziculei biliare ai ale pancreasului. Toate astea sunt consecinte ale „mancatului normal’’.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: